Ciudată, ciudată vreme

Pe la 10 a început ninsoarea. Abundentă. Într-un sfert de ceas, totul era alb.
Pe cât de repede s-a așezat, pe atât de repede s-a topit zăpada, după vreo jumătate de oraă.
La 12.30 sau cam așa, măzăriche. Care a dat-o un pic spre ploicică, iar la 1.05 a ieșit un soare strălucitor.

Năucitor!

Nici nu știi ce să faci. Să stai în casă, la gura sobei? (Plictisitor!) Să ieși în grădină? (E prea ud!)  Să faci câte ceva prin solar? (Atmosfera nu e sănătoasă!)

măzăriche, după ce s-a topit zăpada

[Așa că am preferat bucătăria. Din lipsă de pâine și lipsă de răbdare să frământ pâine cu drojdie, am făcut niște chifle cu praf de copt, cu aspect... rustic. Și fenicul gratinat, cu crutoane și cheddar ras. Povestea zilei de azi, cu umorul și umorile ei, aici.]

***

Nu în ultimul rând al importanței, au încolțit cartofii dulci pe care mai deunăzi i-am pus în turbă, după ce-i ținusem mai bine de o lună în apă și nu dăduseră niciun lăstar.

Și a răsărit cardonul.

***

Se deschid lalelele pestrițe (Fritillaria meleagris)

...și la amiază am primit pachețel cu semințe diverse, cele mai interesante fiind celtucele și salatele variegate și roșu-închis, sfeclele colorate mai altfel și amaranthusurile splendor (plus multe altele)