Compost și verdețuri în solariu

Azi am lucrat toată ziua în grădină.

Am udat în solar (spanacul perpetuu, spanacul Matador, pătrunjel și mărar, firicelele noi de măcriș roșu etc.) și afară (spanac, cicoare, ridichi negre).

Am adunat semințe de spanac tricolor (tot un Amaranthus), deși se și autoînsămânțează.

Apoi m-am ocupat numai de compost. Pe cel vechi l-am întors cu furca, l-am udat bine și l-am acoperit.

Și am început o grămadă nouă. Am adunat din curte frunze uscate, frunze verzi, am adăugat și niște carton rupt bucățele. Am alternat straturi. Am udat bine și am acoperit. După ce s-a tasat grămada, am constatat că aș mai avea nevoie de materie primă. Așadar, a doua grămadă a rămas în construcție. Sper ca în câteva zile să o definitivez.

Am nevoie de cât mai mult compost!

*

spanac tricolor, pus la uscat, ca să colectez semințele

Tescovină

Am deshidratat tescovina. Are multiple proprietăți
O s-o râșnesc. (Pulbere de tescovină se găsește și la Plafar... habar nu aveam până de curând.)

Dar, până una-alta, am mâncat și așa - parcă-i ciocolată cu alune. Dar trebuie să ai dinți buni, sâmburii sunt destul de tari. Dar gustoși! (Mai trebuie să mai spun? Doar mie-mi place, din tot familionul.)

Groene Gewone

O alternativă delicioasă la salate (pe care mi le tot mănâncă limacșii) este așa-zisa sfeclă de pețiol sau mangold de pețiol, impropriu numit și spanac perpetuu.
Am pus afată în vară și se comportă bine.
Am pus și în toamnă în solar (v. pozele de mai jos) și, la fel, merge bine.
(Nu înțeleg cum de nu le plac limacșilor frunzele astea așa de fragede. Dar mă bucur.)

Allium ornamentale - Ping Pong și Graceful Beauty

 

Ornithogalum

Din cei trei bulbi uriași, unul s-a pierdut, nu a ieșit nimic din el; un altul a făcut doar frunze uriașe, iar cel de-al treilea a făcut floricică minunată.

Bulbii nu rezistă sub -5 grade C, așa că va trebui să fiu pe fază să-i salvez pe cei doi rămași (nu știu dacă floarea se va trece până va veni înghețul, căci mi se pare cam târzie).

Festivalul dovleacului de la Poșta Câlnăului

Drumul a fost simpatic. Câmpii imense. Sate modeste (ne-a plăcut mult comuna Smeeni). Pogoanele cică ar fi oraș... pfff... 

Multe stâne în câmp. Multe fântâni cu cumpănă, ca pe vremuri - numai în zona asta vezi.

Vreme bună.

La festival... drăguț amenajat. Mulți dovleci imenși, superb colorați, 2-3 modele de coșuri de răchită (ce dezamăgire!), usturoi de câteva feluri (baib, de iarnă, de primăvară), ceapă galbenă și roșie, mere Golden la un singur stand și... cam atât. Lume foarte puțină (cam 10 inși), mâncare absolut deloc (și ne era o foameeee, nu mâncaserăm nimic, cu gândul la ceaunele clocotind, cu mâncări îmbietoare, văzute pe FB cu o zi înainte).

Am cumpărat mere, coșuleț și... cam atât. Am stat de vorbă cu un producător care ne-a explicat cu e cu baibul (accent pe a - însemnând usturoiul format dintr-un singur cățel, măricel, rotund, doar dacă nu are apă deloc, musai cultivat în condiții vitrege).

Mai hacana de târg, în câmp, un stand cu fel de fel de legume: pepeni urâței, roșii urâțele, dovleci frumoși foc, de mărimi normale, ceapă de apă. Așa că am mai târguit câte ceva.

Baib - ce e-n vârf e sămânța.
Se pune primăvara în pământ (ce mai rezistă, că o mare parte din el seacă).

*

De multă vreme nu am mai văzut atât de multe oi... cred că am așteptat 5 minute ca să treacă toate. :)
Și fântâni cu cumpănă la tot pasul. Cu găleți noi - ceea ce arată că apa era bună (măcar pentru animale).

 

Varza kale distrusă de omizi

Noroc că am observat.
Le-am curățat cu mâna, am luat zeci de omizi de pe fiecare frunză.
Aproape toate frunzele-s găurite strașnic, dar miezul e sănătos.
Plantele își vor reveni.

Asterul, o frumusețe rară