luni, 6 iunie 2022

Semințe felurite

Căutând azi în cutia cu documente, am dat de câteva plicuri de semințe - nu mai știam de ele, nu mai țineam minte că le am și nici nu știu cum au ajuns în cutie (probabil, luate din greșeală cu vreo factură).

Sunt de anul trecut sau poate chiar de acum 2 ani, de când mă pasionau plantele astea și credeam că le pot obține eu din semințe. Acum nu m-am entuziasmat dând de plicuri, gândindu-mă că răsadurile de asemenea plăntuțe sunt greu de obținut, iar ulterior plantele sunt greu de întreținut ca să arate bine - viguroase, sănătoase.





*

Nu în ultimul rând, am și niște semințe care mă bucură nespus - salată limba-cerbului.
Sosite azi cu poșta, de la Valeria.





4 comentarii:

  1. la mine, cineraria nu trece iarna, verbinele prefer sa le cumpar rasad din piata, iar cu aubrietele n-am reusit niciodata, vor sol cam alcalin, mimoze la apa, nici multa, nici putina, sunt magnet pentru afide, nu, multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La mine rezistă cineraria, a trecut a doua iarnă.
      Într-o vreme, mă pasionau tare verbinele. Și eu cumpăram răsaduri.
      Cu aubrietele nici eu nu am avut succes niciodată. Am renunțat.

      Semințele sunt clar dintr-o vreme în care visam cai verzi pe pereți. :) Dar mi-e dor de vremurile alea, de optimismul, naivitatea și cheful de viață de-atunci. Pliculețele de semințe au fost ca moneda din "Undeva, cândva". :)

      Ștergere
  2. Citindu-ti comentariul, mi-am dat seama ca la fel simt si eu in privinta semintelor. Eu am perseverat in naivitate, am pus an de an pentru rasaduri, nu mi-au iesit niciodata, dar parca starea aia de speranta imi face bine. Am si acum ghivecele puse in februarie si ramase fix in stadiul de dupa rasarire, ca nici n-au murit, dar nici nu s-au dezvoltat si cred ca asta imi va pune, in sfarsit, stop la aceasta naivitate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La un moment dat, e clar că ne luptăm cu morile de vânt. Ne irosim forțele, spațiul, banii. Eu nu m-am putut opri brusc. Dar, treptat-treptat, devin tot mai realistă. E și bine, și rău în asta. :) Succes cu răsadurile de-acum, dragă Cristina! Poate vor crește.

      Ștergere