Când mergi după mere, dar iei pere

Azi am intrat o clipă la Auchan să iau un sos pesto (ce mai grădinar sunt și eu, cumpăr pesto, în loc să fac cu ce am la moșie prin grădină!) și, nu știu cum se face, am ajuns și la grădinărit.

M-am uitat pieziș, din mers, fără interes, am mai trecut de câteva ori pe-aici și am trecut în revistă tot ce există. Nimic interesant.
Mergând eu așa agale, văd ca prin ceață o poză cu un bujor alb. Să fie bujori sau begonii? - m-am întrebat fără prea mari speranțe. M-am apropiat și... ce să vezi? Bujori erau! Rădăcini puse în turbă uscată, în pungi. Printre alte pungi de alt fel.

Bujor Jan van Leeuwen - așa zice pe poză. E foarte frumos. 

Nu am curaj să-i studiez prea mult rădăcinile din pungă, sper că nu sunt uscate și că o să iasă ceva-ceva.

Cu plantele astea din supermarket nu știi niciodată cum stai și la ce să te aștepți.