Stăteam la umbrar și citeam... când, într-o pauză de reflecție, privirea mi-a căzut pe perdeaua de mazăre - fix așa se vedea în zare, ca o perdea verde cu model: flori și păstăi.
Am admirat-o și de aproape și am constatat că sunt muuulte păstăi - de-o mâncărică, mâine.
Și mai sunt numeroase flori, în perspectivă încă una sau două ture de mâncărică. :)
(Amintire zăvorâtă în memorie până azi, când mazărea Carouby a accesat-o: "Am gătit mâncărică pentru soțul meu.")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu