Bob

Bobului i-a mers bine anul ăsta. L-am pus devreme (pe 26 februarie), am nimerit la țanc momentul. Nu a avut dăunători.
Azi l-am recoltat. Mai întâi am tăiat tijele, de la bază. Apoi am adunat păstăile, le-am desfăcut.
La final, din tot brăzdoiul, m-am ales cu un kilogram de boabe, pe cântar.

Am făcut pentru prânz un pesto. Sort of.

(Am un ulei foarte bun de măsline. Am pus chimen măcinat. Nu am pus usturoi deloc, că n-am voie. În loc de muguri de pin, alune. Foarte puțină zeamă de lămâie. În ciuda intenției dietetice, a ieșit excelent. Parmezanul salvează orice situație. 😀)
A mers foarte bine cu pâinea cu discard de maia pe care am făcut-o aseară.

Jumătate din bobul rămas va deveni ciorbă.

Cealaltă jumătate... vedem.

Am pus păstăile goale la macerat.

Iar tijele cu frunze, le-am tocat și le-am pus la compost.

Misiune încheiată! 😄