Mai întâi a tunat puternic în înaltul cerului. N-am prea băgat în seamă.
După vreun sfert de oră, a început ploaia și, după câteva minute, a căzut piatră. În primele clipe m-am întrebat dacă mi se pare sau nu, piatra era mică și nu o vedeam, mai mult o auzeam pe acoperiș. După care, ca o confirmare agresivă, a început potopul. Bucățile mari de gheață veneau parcă din toate părțile. Au ajuns și pe terasă, cu furie.
Ilie mieuna sfâșietor de undeva din grădină și, cum îl știam nepregătit pentru viața de-afară, mi-am pus perna de la fotoliu în cap și am plecat să-l caut. Nu l-am găsit, nu vedeam absolut nimic în jur, iar zgomotul era infernal. În câteva secunde eram udă fleașcă. Am revenit pe terasă, să aștept să se mai potolească grindina.
Dar a continuat cu și mai mare putere parcă.
Nu știu cât a durat.
E genul de eveniment care pare să nu se mai sfârșească, deși poate că nu a durat decât câteva minute. Cinci? Zece? Nu știu...
Când vizibilitatea s-a îmbunătățit simțitor, am pornit din nou după Ilie. L-am strigat și mi-a răspuns cu zbierete de jale. L-am găsit în tufa de coacăz roșu. Ud fleașcă și speriat la culme.
*
Mi-am pus cizmele de cauciuc și-am pornit să văd ce a rămas din grădină.
Mazărea, levănțica, guliile și usturoiul de Râmnicelu sunt relativ în picioare. În rest...
Roșiile, decapitate. Răsaduri făcute de mine în spațiul mic din casă, cu chin, pe pervaz și măsuța din hol - Green Sausage, Principe Borghese, Green Bomb, Blue Keyes, Cadero și multe altele.
Acum am făcut inventarul celor de pe pervaz, care au fost prea mici ca să le pun în grădină. Mai am un fir de Cadero, câteva de Citrin, câteva de Banana Legs, un fir de roșii oloage de la Ecoruralis.
Florile sunt și ele retezate, ferfenițite...
La capătul burlanelor de scurgere s-au adunat mormane uriașe de gheață.
Grădina băltește de apă, boabele de gheață sunt peste tot.
Curaj ! Am patit-o acum cativa ani. Imi ramasesera doar tulpinile ca niste bete le rosii. Jale mare ! Au rodit mai tarziu cu o luna, dar au rodit. Nu le scoate din pamant. Stropeste cu piatra vanata si asteapta. I feel you !
RăspundețiȘtergereMulțumesc mult, Dani! O să le las, mai ales pe cele din care nu mai am, poate recuperez soiurile.
ȘtergereAzi-dimineață am văzut că multe fire de ardei și vinete puse în livadă par să fie bine. Nu prea-mi dau seama, pentru că e totul acoperit cu frunzele pomilor fructiferi, care au fost și ei tare afectați dar, sărmanii, au ținut adăpost pentru ce a fost sub ei.
Trece și asta, nu e grav.
Sunt oameni care chiar au avut de suferit, li s-au deteriorat casele, au trăit spaima tornadei sau cine știe ce alte grozăvii au mai fost.
Mai mult ne uimește că în zona noastră sunt tornade. Cea de săptămâna trecută de la Dragalina a fost la cca 30 km de noi. Iar cea de ieri, care s-a format la Cuza-Vodă, a fost la 15 km. Să sperăm că nu se va schimba clima atât de radical, ci că au fost doar accidente.
Valeu Doamne!
RăspundețiȘtergereCred ca asta va fi de acum incolo, caci clima s-a schimbat vizibil.
Vom gasi metode sa ne adaptam.
Da, Cristina, dovadă că tot plouă de-atunci. Pământul mustește de apă. Nu e bine.
RăspundețiȘtergereCapricioasă primăvară!