Nu știu cum se face, dar la vremea asta e verde și veselă |
marți, 17 decembrie 2019
duminică, 15 decembrie 2019
O iarnă ca... o primăvară
Azi, din nou soare și cald (ieri a fost și mai și). Zambilele au încolțit. Ceapa și usturoiul sunt măricele. Pătrunjelului îi place nespus vremea asta, se simte ca peștele în apă.
Am mutat două rădăcini de fenicul (și alte două-trei au rămas la locul vechi, pentru orice eventualitate). Am pus și semințe în grădină, ca să verific dacă au nevoie de o perioadă de ger pentru ca mai apoi să germineze.
Puiul de smochin e îmbrăcat cam stângaci, dar haina-i e groasă și e legat fedeleș.
Kale e vioaie. Guliile au vizitatori care le găuresc frunzele.
Liliacul are muguri.
Iar lavanda pare că s-a prins (am mutat-o pe toată în linie, paralel cu gardul). La mijloc-final de noiembrie e cel mai sigur, se spune. Se pare că da.
Am mutat două rădăcini de fenicul (și alte două-trei au rămas la locul vechi, pentru orice eventualitate). Am pus și semințe în grădină, ca să verific dacă au nevoie de o perioadă de ger pentru ca mai apoi să germineze.
Puiul de smochin e îmbrăcat cam stângaci, dar haina-i e groasă și e legat fedeleș.
Kale e vioaie. Guliile au vizitatori care le găuresc frunzele.
Liliacul are muguri.
Iar lavanda pare că s-a prins (am mutat-o pe toată în linie, paralel cu gardul). La mijloc-final de noiembrie e cel mai sigur, se spune. Se pare că da.
luni, 9 decembrie 2019
Azi, soare, cald
Nu poți sta în casă într-o zi ca asta (mai ales că până pe la 2 au fost oprite apa și curentul...).
Am bântuit prin curte cu treburi diverse (printre altele, am făcut coronițele de sezon).
Multă vreme am zăbovit prin grădină.
Am tuns la călin și măceș, că nu apucasem s-o fac. Iar cu ei nu se mai putea, crescuseră în toate părțile.
Am adunat mormane de frunze în jurul smochinilor. Pe cei mari și bătrâiori (nu au, de fapt, decât vreo 5 ani) nu i-am mai îmbrăcat. Nici nu aș mai avea cum, că-s uriași (și 'nalți, și stufoși). Dar pe puiuț, care-i cam de un stat de om (și trece în anul al treilea), l-am înfășat bine în husa uriașă pe care mi-a dat-o Ani anul trecut.
În sfârșit, am tuns crinii de august (degeraseră frunzele) - noroc cu toamna asta lungă, care se prelungește și-n decembr'e. Și-am tuns și tufele de heliopsis, iar semințele le-am pus în pământ, vedem dacă au nevoie de trecut prin iarnă ca să germineze la primăvară.
Nu în ultimul rând, am încercat varza acră! Rozalie (de la sfecla roșie), crocantă acrișoară, minunată!
Am bântuit prin curte cu treburi diverse (printre altele, am făcut coronițele de sezon).
Multă vreme am zăbovit prin grădină.
Am tuns la călin și măceș, că nu apucasem s-o fac. Iar cu ei nu se mai putea, crescuseră în toate părțile.
Am adunat mormane de frunze în jurul smochinilor. Pe cei mari și bătrâiori (nu au, de fapt, decât vreo 5 ani) nu i-am mai îmbrăcat. Nici nu aș mai avea cum, că-s uriași (și 'nalți, și stufoși). Dar pe puiuț, care-i cam de un stat de om (și trece în anul al treilea), l-am înfășat bine în husa uriașă pe care mi-a dat-o Ani anul trecut.
În sfârșit, am tuns crinii de august (degeraseră frunzele) - noroc cu toamna asta lungă, care se prelungește și-n decembr'e. Și-am tuns și tufele de heliopsis, iar semințele le-am pus în pământ, vedem dacă au nevoie de trecut prin iarnă ca să germineze la primăvară.
Nu în ultimul rând, am încercat varza acră! Rozalie (de la sfecla roșie), crocantă acrișoară, minunată!
luni, 2 decembrie 2019
miercuri, 27 noiembrie 2019
Treburi de noiembrie atipic
Am mai săpat în grădină.
În sfârșit, am reușit să pun semințele de usturoi de Râmnicelu (de câte ori mi-am amintit de ele ori era noapte, ori ploua, ori...).
Sunt uimită cum, la vremea asta rece, multe plante se simt ca peștele în apă.
Gălbenelele, feniculul, varza kale, guliile, limba-mielului, mangoldul, căpșunii remontanți, până și tufa de roșii porcești încă dă roade.
Multele fire de iederă evergreen (de la Ionica - mi-a aruncat un braț în curte, când și-a tuns gardul viu) par să se fi prins și ele. Au ajutat și zilele de ploaie, mi-au făcut misiunea mai ușoară, că nu a fost nevoie să le mai ud eu.
Și-am încheiat ziua cu chec-Ursuleț în trei culori, de la Nico - gustos și decorativ.
În sfârșit, am reușit să pun semințele de usturoi de Râmnicelu (de câte ori mi-am amintit de ele ori era noapte, ori ploua, ori...).
Sunt uimită cum, la vremea asta rece, multe plante se simt ca peștele în apă.
Gălbenelele, feniculul, varza kale, guliile, limba-mielului, mangoldul, căpșunii remontanți, până și tufa de roșii porcești încă dă roade.
Multele fire de iederă evergreen (de la Ionica - mi-a aruncat un braț în curte, când și-a tuns gardul viu) par să se fi prins și ele. Au ajutat și zilele de ploaie, mi-au făcut misiunea mai ușoară, că nu a fost nevoie să le mai ud eu.
Și-am încheiat ziua cu chec-Ursuleț în trei culori, de la Nico - gustos și decorativ.
marți, 26 noiembrie 2019
vineri, 22 noiembrie 2019
Semințe de crăițe uriașe
luni, 18 noiembrie 2019
Kale Nero di Toscana
vineri, 15 noiembrie 2019
Pepiniera Mizil - pini pitici, penstemon și armeria
!!! de verificat ce fel de penstemon:
Penstemon digitalis husker red
sau
Penstemon hartwegii Polaris Red
miercuri, 13 noiembrie 2019
De-ale usturoiului
La capitolul succese grădinăristice, am înregistrat azi unul mare!
Iau cazmaua și dau roată curții, că aș săpa, dar nu știu de unde să încep. Deși ar mai fi timp, mai pot amâna, în fond se poate săpa și primăvara! :)
Îmi spun: sap azi, sap mâine, sap poimâine, iar în weekend iau usturoi românesc de la piață, ca să-l pun în grădină și să am la primăvară usturoi verde.
Și m-apuc. Și dă-i, și dă-i, și dă-i... la 5-6 cazmale tot scoteam câte-o căpățână de usturoi încolțit -- că fix aici, pusesem toamna trecută usturoiul de Râmnicelu luat de la Lidl (despre care, ulterior, vuia internetul că n-ar fi chiar românesc). Carevasăzică, nu l-am recoltat optim în vară, mi-am spus eu în minte, căci iaca, tot scot la el de mai am un pic și umplu o coșniță.
Lucru care, în final, n-a fost chiar rău. În weekend nu am de ce să mai iau usturoi de la piață, căci am destul.
Iau cazmaua și dau roată curții, că aș săpa, dar nu știu de unde să încep. Deși ar mai fi timp, mai pot amâna, în fond se poate săpa și primăvara! :)
Îmi spun: sap azi, sap mâine, sap poimâine, iar în weekend iau usturoi românesc de la piață, ca să-l pun în grădină și să am la primăvară usturoi verde.
Și m-apuc. Și dă-i, și dă-i, și dă-i... la 5-6 cazmale tot scoteam câte-o căpățână de usturoi încolțit -- că fix aici, pusesem toamna trecută usturoiul de Râmnicelu luat de la Lidl (despre care, ulterior, vuia internetul că n-ar fi chiar românesc). Carevasăzică, nu l-am recoltat optim în vară, mi-am spus eu în minte, căci iaca, tot scot la el de mai am un pic și umplu o coșniță.
Lucru care, în final, n-a fost chiar rău. În weekend nu am de ce să mai iau usturoi de la piață, căci am destul.
duminică, 10 noiembrie 2019
joi, 7 noiembrie 2019
Corn ornamental
duminică, 3 noiembrie 2019
Calocephalus brownii
Am luat-o de la Kaufland (6,99 lei) pe post de plantă de exterior, pentru că eticheta așa te asigură.
Deocamdată am pus-o în baie unde nu aveam nicio plantă.
Am aflat că merge și ca plantă nemuritoare, în caz că nu o să supraviețuiască. Se comportă cam ca florile de pai (imortele).
Sper totuși să-i meargă bine - are lumină și trebuie udată puțin, doar când se usucă pământul.
Nu am rezistat, pentru că mai nou mă încântă plantele argintii (am luat și semințe de cineraria, pentru primăvară, pentru că plantă încă nu am găsit niciodată... poate, în primăvară, dau de răsad pe undeva; dar, pentru singuranță că ceva-ceva o să am, cu toate că la răsaduri încă nu am succese maxime, m-am bucurat de acest pliculeț de semințe).
Deocamdată am pus-o în baie unde nu aveam nicio plantă.
Am aflat că merge și ca plantă nemuritoare, în caz că nu o să supraviețuiască. Se comportă cam ca florile de pai (imortele).
Sper totuși să-i meargă bine - are lumină și trebuie udată puțin, doar când se usucă pământul.
Nu am rezistat, pentru că mai nou mă încântă plantele argintii (am luat și semințe de cineraria, pentru primăvară, pentru că plantă încă nu am găsit niciodată... poate, în primăvară, dau de răsad pe undeva; dar, pentru singuranță că ceva-ceva o să am, cu toate că la răsaduri încă nu am succese maxime, m-am bucurat de acest pliculeț de semințe).
M-am luat după etichetă și, când am ajuns acasă, am pus-o în grădină. Apoi am aflat de pe net (din mai multe surse) că nu rezistă sub -5 grade. |
joi, 31 octombrie 2019
Cadero
Un fir foarte întârziat (dintr-un lăstar de prin septembrie de la Nico, lăstar care cred că era un copil) a făcut o mulțime de flori și a apucat să facă și o roșioară.
Acum nici nu știu - e coaptă? Sau s-a înnegrit de frig? (Cum văd că se înnegresc toate cele care, în mod normal, sunt doar stripped sau negre numai la codiță.)
P.S. În fine, fericirea mare este că am apucat să opresc semințe din cele 3 roșii Cadero de la Nico.
Nefericirea este că planta de-acum e plină de floooori, plină de viață, dornică de a merge înainte.
Mda, dar... fugit irreparabile auctumnus...
Acum nici nu știu - e coaptă? Sau s-a înnegrit de frig? (Cum văd că se înnegresc toate cele care, în mod normal, sunt doar stripped sau negre numai la codiță.)
P.S. În fine, fericirea mare este că am apucat să opresc semințe din cele 3 roșii Cadero de la Nico.
Nefericirea este că planta de-acum e plină de floooori, plină de viață, dornică de a merge înainte.
Mda, dar... fugit irreparabile auctumnus...
Oregano
Cât am adulat eu tufa asta de oregano, și ce trădată m-am simțit când mi s-a părut că... gata, s-a uscat!
Toată vara am recoltat frunzulițe, mai ales pentru salata de roșii. (Roșiile, puține tare anul ăsta, tot ne-au ajuns de salată. Atât.)
Zilele astea pe-afară, am observat că dă funzulițe și, uite-așa renaște speranța (de fapt, nu sucombase, deh, "cum mângâie dulce, alină ușor/speranța pe toți muritorii...").
Nu-mi rămâne decât să 'cerc pe-o rozetă de gălbenea, să văd ce zic petalele: "Își revine! Nu-și revine! Își revine! Nu-și revine! Își revine!"
Își revineeeee!
Toată vara am recoltat frunzulițe, mai ales pentru salata de roșii. (Roșiile, puține tare anul ăsta, tot ne-au ajuns de salată. Atât.)
Zilele astea pe-afară, am observat că dă funzulițe și, uite-așa renaște speranța (de fapt, nu sucombase, deh, "cum mângâie dulce, alină ușor/speranța pe toți muritorii...").
Nu-mi rămâne decât să 'cerc pe-o rozetă de gălbenea, să văd ce zic petalele: "Își revine! Nu-și revine! Își revine! Nu-și revine! Își revine!"
Își revineeeee!
Margarete africane
Nu voiam să le mai bag în casă peste iarnă...
Dar când am văzut florile albe, de care nu am avut niciodată până acum.... Înfloriseră sub tufa de roșii porcești! Așa că am scos rădăcinile de africane violet și albe, le-am tuns, iar butașii i-am pus în două ghivece. De două zile, văd că tot vesele sunt... deci au șanse să facă rădăcini.
Dar când am văzut florile albe, de care nu am avut niciodată până acum.... Înfloriseră sub tufa de roșii porcești! Așa că am scos rădăcinile de africane violet și albe, le-am tuns, iar butașii i-am pus în două ghivece. De două zile, văd că tot vesele sunt... deci au șanse să facă rădăcini.
Cârciumărese portocalii și... ploaie
Am cârciumărese într-o nuanță foarte frumoasă, pe gustul meu - un portocaliu (pe care nu am reușit să-l redau în poza cu telefonul).
Am însemnat florile, ca să le iau semințele separat. (Dacă mai apucă să facă semințe.)
De-aseară au venit mult anunțatele ploi. De pe 29 octombrie, încălzim casa.
Aveam ceva planuri pe afară azi: de săpat o brazdă și de pus arpagicul, de îmbrăcat un pui de smochin, de definitivat o cărare de piatră și de mutat o tufă de trandafiri.
Dar mai bine că plouă. Pământul era beton și ar fi fost greu de săpat. Plus că ieri am mutat diverse plante, cu riscurile de rigoare (tufele de salvie, de anemone japoneze, o hosta și o heucheria), deoarece erau în calea noii cărări, care musai trebuia să aibă traseul respectiv. Cu ploaia asta, sunt încrezătoare că se vor prinde.
Am însemnat florile, ca să le iau semințele separat. (Dacă mai apucă să facă semințe.)
De-aseară au venit mult anunțatele ploi. De pe 29 octombrie, încălzim casa.
Aveam ceva planuri pe afară azi: de săpat o brazdă și de pus arpagicul, de îmbrăcat un pui de smochin, de definitivat o cărare de piatră și de mutat o tufă de trandafiri.
Dar mai bine că plouă. Pământul era beton și ar fi fost greu de săpat. Plus că ieri am mutat diverse plante, cu riscurile de rigoare (tufele de salvie, de anemone japoneze, o hosta și o heucheria), deoarece erau în calea noii cărări, care musai trebuia să aibă traseul respectiv. Cu ploaia asta, sunt încrezătoare că se vor prinde.
Frezii
Of, freziile mele sunt de-abia la stadiul de frunze, deși le-am pus din primăvară (cumpărate de la Lidl).
Am întrebat fetele pe FB ce e de făcut - cel mai probabil, va trebui să le scot și să le pun în ghivece, mă gândesc.
Am întrebat fetele pe FB ce e de făcut - cel mai probabil, va trebui să le scot și să le pun în ghivece, mă gândesc.
luni, 28 octombrie 2019
Campanula medium
Am așteptat toată vara să înflorească, dar nu...
Așadar: e plantă bienală. Se comportă cam ca pătrunjelul. În primul an, frunze. În al doilea an, flori și semințe.
Apoi cică s-ar autoînsămânța.
Dar mi-am amintit că la mine nu s-a întâmplat asta cândva, când am avut un fir.
Va trebui să strâng semințe și eventual să fac răsad, pentru siguranță.
Până acum a fost ceață diminețile, dar au fost temperaturi mari ziua, cu soare mult, cald. Timp neașteptat de frumos, încă nu am făcut cald în casă, nu e nevoie.
Azi am băgat în casă aproape toate plantele care nu pot ierna afară. Mai am, pentru mâine, de adăpostit câțiva cactuși, ghețișoara și rozmarinul.
Așadar: e plantă bienală. Se comportă cam ca pătrunjelul. În primul an, frunze. În al doilea an, flori și semințe.
Apoi cică s-ar autoînsămânța.
Dar mi-am amintit că la mine nu s-a întâmplat asta cândva, când am avut un fir.
Va trebui să strâng semințe și eventual să fac răsad, pentru siguranță.
*
Nu-mi vine să cred că a trecut vara! Că suntem în pragul ultimei luni de toamnă.Până acum a fost ceață diminețile, dar au fost temperaturi mari ziua, cu soare mult, cald. Timp neașteptat de frumos, încă nu am făcut cald în casă, nu e nevoie.
Azi am băgat în casă aproape toate plantele care nu pot ierna afară. Mai am, pentru mâine, de adăpostit câțiva cactuși, ghețișoara și rozmarinul.
sâmbătă, 19 octombrie 2019
Panicum virgatum (Shenandoah, Heavy Metal ,Warrior?)
Înaltă de cca un metru jumate, face un spic bogat, cu multe semințe.
Poate reușesc să-i fac o poză cu proxima ocazie.
Oricum, face parte din categoria ierburilor cu care aș vrea să populez un colț de grădină (împreună cu festuca și calamagrostis).
Poate reușesc să-i fac o poză cu proxima ocazie.
Oricum, face parte din categoria ierburilor cu care aș vrea să populez un colț de grădină (împreună cu festuca și calamagrostis).
miercuri, 16 octombrie 2019
Flori comestibile
Pepino
Deși sunt supărată pe el, pentru că nici în al doilea an nu a făcut măcar vreo floricică, l-am pus în ghiveci și l-am luat în casă la iernat. |
duminică, 29 septembrie 2019
marți, 24 septembrie 2019
Vinete portocalii
Mie îmi place gustul amărui, nivelul maxim fiind migdalele.
Mai am o vânătă care nu a virat-o spre portocaliu. E încă verde, cred că mai are de crescut un pic.
O s-o țin sub observație cu gândul să văd dacă în stadiul de verde are un gust plăcut.
Așa se spune: că vinetele portocalii sunt bune când sunt verzi. :)))
***
Cea verde (de fapt, sunt două, dar una e mică-mică) e un pic dungată, așa arată azi:
Later edit: între timp, am lămurit problema - sunt vinete ornamentale! :)
joi, 19 septembrie 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)