Muri

Îi povestesc de mai multe ori lui T despre zmeura care se tot coace şi din care am mâncat pe săturate şi-am făcut şi gem (fiecare an este anul unui fruct sau al unei legume - anul trecut a fost anul gogoşarilor uriaşi şi al gutuilor... iar anul ăsta se pare că e anul zmeurei), iar el îmi zice de fiecare dată:
- Dar murii? Murii cum sunt? Că mie murele-mi plac...
Din cei patru butaşi pe care mi i-a dat Ani, s-au prins doi. Îi pozez cu telefonul şi-i trimit pe e-mail, împreună cu câteva amintiri din studenţie, când îi trimiteam scrisori prin poştă, bătute la maşina de scris care spărgea literele a, b, d, e, g, o, p... astfel că hârtia se perfora într-un mod care mă amuza şi mi se părea original şi unic, la fel ca povestea noastră.