M-am tot uitat la ele zi de zi... dar mustăţile întârziau să apară.
Aurelia tocmai îmi povestea aseară de colecţia ei de violete, iar eu mă văicăream, nefericită, când... în dimineaţa asta, după mai multe zile în care lăsasem frunzuliţele în pace, am constatat că, în sfârşit, au mustăcioare! :)
Deocamdată, arată aşa... |
Ce ma bucur! sa le lasi in apa pana fac si niste frunzulite mici la baza coditei si sa nu le plantezi prea adanc, eventual lasi frunza sa se sprijine de marginea ghiveciului. Ce culoare sunt?
RăspundețiȘtergereDa, aşa o să fac, cum mi-ai spus.
ȘtergereSunt violet. :)
Violet am si eu foarte multe dar mai am una in doua culori alb cu visiniu, daca vrei cand rup frunze din ea le pun in apa :)
ȘtergereFoarte drăguţ, cred că nu am văzut alb cu vişiniu.
ȘtergereDa, aş vrea, cred că-s foarte frumoase. Mersi.
Cred că bucuria pe care-ai simţit-o nu e de colea! Şi mie-mi pare bine, dară-mi-te cine a obţinut acasă minunata plantă şi nu de la florărie. Felicitări pentru răbdarea cu care ai înconjurat-o!
RăspundețiȘtergereMulţam pentru cuvintele frumoase, Marta.
ȘtergereSă sperăm că o să şi înflorească în viitorul apropiat. :)