Pe seară

Acum, pe seară, într-un acces de spleen care-a dat-o, de voie-de nevoie, în hărnicie, am pus semințe de:
- imortele sau flori de paie (pe plic zice că e melanj) - Helichrisum bacteatum (vent.)
- ceapă Red Toga
- zorele cardinal
- castraveți amari, castraveți Crișan și castraveți nu-mai-știu cum de Paris (câte 5 fire din fiecare, pentru culturi eșalonate)

- lobelii (în ghiveciul de răchită suspendat, unde am deja câteva plante, dar prea puține - poate mai ies... și poate vor și înflori la fel de bogat sezonul ăsta precum cel trecut

De asemenea, mi-a mai ieșit un fir de pătrunjel japonez și l-am transplantat confortabil într-un ghiveci mai mare.

Am transplantat în grădină restul de salate Limba Cerbului (nu le-am putut lua fir cu fir, așa că am împărțit răsadul în 8 mănunchiuri).

Cotrobăind prin cutiile de semințe, am dat și de un bulb uriaș de ornithogalum. L-am pus și pe dumnealui în grădină.

În final, am pus în apă călduță semințe de hasmațuchi.

Am obosit de câte ori am încercat să am hasmațuchi. Fără succes.

Dar mai încerc până termin semințele. :)

*

Aș avea nevoie de o producție bogată de imortele pentru decorat coronițe.

Azi am făcut terapie - picura bacovian, persistent și rece, ceea ce te trezește, te animează, îți amorțește rănile până la anihilarea de sine și te face să vrei să creezi ceva însemnat. Cam ca în Enlightened. Just kidding! :) Așadar, cum nu am aspirații de un asemenea calibru, am derulat în minte poeziile georgebacoviene, nichitastănesciene, emilbrumariene și leoniddimoviene, în timp ce am mai meșterit o coroniță.

Care are nevoie să fie decorată cu imortele.

Cerc închis! :)