(Asta mi-a adus aminte de D. când a botezat-o pe colega ei Camelia Matei și i-a zis Matelia Camei. Și-am râs și mai și!)
Enfin, chestia cu macii e așa: anul trecut, pe o fâșie de vreo 60 cm de-a lungul potecii pietruite din grădină, am pus cu mare grijă și încântare semințe de maci bătuți. Parcă și vedeam în fața ochilor minunata bordură de flori bătute, roșii.
Nu am avut nici un mac pe bordura cu pricina!
Ca să mă trezesc că anul ăsta au apărut câteva grupuri de maci, dar nu toate pe fâșia cu pricina, ci și vreo două mai răzlețe așa... probabil, semințe din alți ani, care s-au trezit să germineze acuș.
Nu pricep și pace treaba cu plantele astea care răsar când nu mai speri și nu te mai aștepți.
No, da's faini! Mai bine mai tîrziu decît niciodată, nu??
RăspundețiȘtergereSunt simpatici, ciufuliți așa. :)
ȘtergereSigur că da, Marta... mai bine mai târziu. Surprize de-astea plăcute să tot avem.
Splendizi !!! Si ce surpriza placuta ti-au facut :) De-acum o sa ai seminte sa ii inmultesti si cred ca in cativa ani o sa ai bordura visata. A doua poza e de zile meri. Bravo !!!
RăspundețiȘtergereerata : zile mari :)
ȘtergereO să recoltez seminţele, asta e sigur. Sunt pornită să-i multiplic. :)
ȘtergereŞi capsulele sunt faine, decorative, când se vor usca.
nebănuite cărări...
RăspundețiȘtergereeu nu am maci bătuţi, am maci galbeni, japonezi !
frumoase fotografii - felicitări !
Nu știu cum sunt macii galbeni, japonezi. O să-i caut la tine pe blog.
RăspundețiȘtergere