 |
| Ani mi-a adus un fir vineri seară |
 |
| Cu ajutorul fetelor de pe FB, am aflat că se numeşte linariţă |
 |
| Am plantat-o lângă firicelele de cârciumărese |
duminică, 30 iulie 2017
Linariţa
marți, 25 iulie 2017
Corcoduşe
Anul ăsta am redescoperit corcoduşele.
În curtea din spate, la graniţa cu vecina, avem un corcoduş roşu. Am făcut compot şi gem.
Compot am mai băut eu şi altă dată, dar aşa gem... nu-mi amintesc să mai fi mâncat.
Aşa că am mai făcut o tură, de data asta din corcoduşe galbene-aurii, pe care le-am cules dintr-un corcoduş aflat la drum, un pom al nimănui, cu crengile pliiiine de rod.
Apoi tanti Ioana m-a chemat la dânsa să-mi dea corcoduşe roşii, pentru o a treia tură de gem. Am adunat eu ce-am adunat, dar mi s-au părut necoapte, aşa că am completat cu soiul galben-auriu, de la drum.
În curtea din spate, la graniţa cu vecina, avem un corcoduş roşu. Am făcut compot şi gem.
Compot am mai băut eu şi altă dată, dar aşa gem... nu-mi amintesc să mai fi mâncat.
Aşa că am mai făcut o tură, de data asta din corcoduşe galbene-aurii, pe care le-am cules dintr-un corcoduş aflat la drum, un pom al nimănui, cu crengile pliiiine de rod.
Apoi tanti Ioana m-a chemat la dânsa să-mi dea corcoduşe roşii, pentru o a treia tură de gem. Am adunat eu ce-am adunat, dar mi s-au părut necoapte, aşa că am completat cu soiul galben-auriu, de la drum.
***
Şi am descoperit astă-seară pe pagina de FB Ierburi uitate o reţetă absolut uimitoare: corcoduşe-măsline (conservate în sare; corcoduşele nu trebuie să fie coapte bine, ci doar aşa şi-aşa; într-un borcan se pune un strat de corcoduşe, unul de sare şi tot aşa până la buza borcanului, se lasă cam o lună, apoi se desărează şi se consumă la fel ca măslinele).
Citez aici cu ghilimelele de rigoare, printr-un print screen de pe pagina de FB Ierburi uitate, reţeta şi fotografiile grăitoare:
Citez aici cu ghilimelele de rigoare, printr-un print screen de pe pagina de FB Ierburi uitate, reţeta şi fotografiile grăitoare:
***
 |
| Am mai găsit şi eu câteva corcoduşe nu prea coapte, cât să încerc reţeta, să văd cam ce gust au. |
miercuri, 19 iulie 2017
Varză
Am pus 28 de fire de varză. Nu am ştiut dinainte că are atâţia duşmani în grădină, unii dintre ei feroce.
Fetele de pe FB vorbesc despre ploşniţa roşie care, se pare, e imbatabilă.
Deja ieri, când am udat-o am văzut că-şi iau zborul de pe frunze nişte chestii albe, minuscule, fără formă clară. Aşa că am făcut cercetări, săpături, am întrebat. Drept rezultat:
- aseară, am dizolvat o lingură de săpun de rufe ras, într-un litru de apă şi am stropit pe faţa şi pe dosul frunzelor
- dimineaţă în zori, am presărat cenuşă tot aşa, pe faţa şi pe dosul frunzelor
Mă gândesc azi cum şi cu ce să merg mai departe.
Fetele de pe FB vorbesc despre ploşniţa roşie care, se pare, e imbatabilă.
Deja ieri, când am udat-o am văzut că-şi iau zborul de pe frunze nişte chestii albe, minuscule, fără formă clară. Aşa că am făcut cercetări, săpături, am întrebat. Drept rezultat:
- aseară, am dizolvat o lingură de săpun de rufe ras, într-un litru de apă şi am stropit pe faţa şi pe dosul frunzelor
- dimineaţă în zori, am presărat cenuşă tot aşa, pe faţa şi pe dosul frunzelor
Mă gândesc azi cum şi cu ce să merg mai departe.
Iniţial, am exagerat cu cenuşa, ca în cele două imagini de mai sus.
Aşadar, trebuie mai puţină cenuşă, nu să acopere frunza.
*
Alte soluţii sunt:
- gulere de carton pentru fiecare fir în parte - foto 1
- politunele (din plasă de ţânţari) - foto 2 (am ales poza asta pentru că e rudimentar şi nu presupune îndemânare, deci pot să-l fac şi eu
 |
foto 1 - sursa: https://notjustgreenfingers.wordpress.com/tag/how-to-make-cabbage-collars/
|
 |
| foto 2 - sursa: https://notjustgreenfingers.wordpress.com/tag/how-to-make-cabbage-collars/ |
***
**
9 august: Una dintre verze a fost păpată aproape integral. A rămas scheletul. Şi frunzele de pe poale. Pe spatele uneia, omizi.
Am luat apoi la controlat toate verzele, frunză cu frunză.
Am mai găsit vreo 2-3 care aveau cuiburi de omizi.
Le-am exterminat. Trebuie urmărite în continuare.
***
Capcana cu bere:
https://www.youtube.com/watch?v=43Ydf17msyQ
vineri, 14 iulie 2017
Eryngium amethystinum - scaiul vânăt
 |
| Inflorescenţele se pot folosi şi ca plante nemuritoare (se pot usca la fel ca florile de paie) |
 |
| Mi se pare ciudat că un soi de ciuline are astfel de frunze |
 |
| Mulţumiri grădinarilor care mi-au spus cum se numeşte planta |
joi, 13 iulie 2017
Roşii
Primele roşii s-au copt pe 9 iulie. De-atunci, am mai luat zilnic câte 2-3-4. (foto 1)
Roşiile sălbatice de-abia sunt înflorite. (foto 2)
Roşiile sălbatice de-abia sunt înflorite. (foto 2)
joi, 6 iulie 2017
Ceapă (şi usturoi)
Gata, ceapa mea mustăcioasă a fost rezolvată. Cu ajutorul soră-mii, genul care face treabă cu spor şi viteză.
Şi usturoiul, la fel. Totul e întins sau agăţat la uscat.
De reţinut următoarele:
- ceapa nu se recoltează când e pământul ud; trebuie să fie bine uscată, ca să nu existe riscuri să se strice (cel mai bine se scoate cu hârleţ/furcoi)
- dacă fuştile (cred că aşa se numesc?) nu-s bine uscate, se taie
- se taie mustăţile, ca să nu înlesnească mucegaiul
luni, 3 iulie 2017
Alune de pământ
Alunele de pământ au sosit la jumătatea lui mai, de la Amelia. În prima perioadă, nu le-a mers foarte bine în grădină. Cu timpul însă, au prins puteri. Azi sunt vesele şi, surpriză!, au făcut flori.
Florile-s ascunse printre frunze, aproape că nici nu le observi. Dar mi s-a părut mie că ceva-ceva e pe-acolo, am cotrobăit şi le-am găsit. Sunt vreo 5-6.
Florile-s ascunse printre frunze, aproape că nici nu le observi. Dar mi s-a părut mie că ceva-ceva e pe-acolo, am cotrobăit şi le-am găsit. Sunt vreo 5-6.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)