L-am primit moștenire de la foștii proprietari, îl am deci de vreo 10 ani, iar el are an de an același comportament. Este foarte insistent, apare la fiecare început de martie, sub formă de tufă aglomerată (poza 1). Cățeii sunt mici (poza 2).
Nu face niciodată tijă cu floare/semințe.
Am încercat să-l separ, să-l răresc, să pun câte un cățel la distanța regulamentară unul de celălalt, dar tot se îndesește - dintr-un cățel, în primăvara următoare apare iar o tufiță deasă de usturoi (poza 3).
Avantajul este că primăvara foarte devreme am usturoi verde.
După ce se face celălalt usturoi mare, pe ăsta nu-l prea mai bag în seamă, of!
L.e. Posibil, Allium vineale.
E usturoi de toamna. Ar trebui sapat si scos prin iunie si replantat in septembrie dupa ce se ususca. Abia in al doilea an face capatana mai mare (dar nu atat de mare ca la cel de vara) si maciulie cu seminte. In schimb e foarte iute. Ii place umbra. Si eu l-am mostenit odata cu casa si l-am replantat langa un gard. :) Avantajul sunt frunzele de usturoi primavara devreme.
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Corina.
ȘtergereTotuși, al meu nu a făcut niciodată semințe, mi se pare cam ciudat.
Am pus postarea asta și pe grupul de grădină de pe FB - unii spun că e usturoi absolut normal, doar că, dacă nu l-am scos toamna din pământ, e normal să se facă tufă primăvara.
Dar o să fac un experiment cum mi-ai spus: o să-l replantez în septembrie, să vedem cum o să arate în primăvară.