M-am uitat pieziș, din mers, fără interes, am mai trecut de câteva ori pe-aici și am trecut în revistă tot ce există. Nimic interesant.
Mergând eu așa agale, văd ca prin ceață o poză cu un bujor alb. Să fie bujori sau begonii? - m-am întrebat fără prea mari speranțe. M-am apropiat și... ce să vezi? Bujori erau! Rădăcini puse în turbă uscată, în pungi. Printre alte pungi de alt fel.
Bujor Jan van Leeuwen - așa zice pe poză. E foarte frumos.
Nu am curaj să-i studiez prea mult rădăcinile din pungă, sper că nu sunt uscate și că o să iasă ceva-ceva.
Cu plantele astea din supermarket nu știi niciodată cum stai și la ce să te aștepți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu