Și, cum m-a apucat boala clematitelor (mi-e drag de ele pentru că rezistă la ger, iar vara sunt pline de flori ), mi s-a lipit de mână și o clematită Miss Bateman.
Tot împreună am mutat puiul de dud, am plantat părul, am mutat arborele-de-mătase (nu mai e loc pentru niciun pom în curte, clar!).
Pe urmă am rărit yucca-de-grădină - am făcut un rând întreg, iar tufele-mumă încă-s pline de puiuți.
Sunt bucuroasă că a dat din nou feniculul de frunze - îmi place mult aroma lui (mai ales la supă cu smântână).
Pe seară s-a pornit brusc o furtună grozavă, cu vânt și ploaie. Noroc că a durat doar vreo 10 minute.
De mâine se anunță mai rece (în nord, vest și centru va ninge, se pare). Cu gândul la caiși, ținem amândoi pumnii (mai ales Tudor, responsabilul cu livada și cu o ușoară obsesie pentru soarta caișilor) ca să fie temperaturi pozitive noaptea.
Fenicul de frunze (de-abia acum i-am tuns bețele uscate; astă-toamnă le-am lăsat ca să știm unde se află și să nu-l călcăm în picioare sau să treacă T cu motosapa peste el) |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu