În staţia de autobuz, o bătrânică scosese pe un postament de beton al unui stâlp de telegraf două ghivece cu violete. Nu mi-am dat seama dacă le vindea sau aştepta autobuzul şi, ca să nu se sufoce florile, rulase pungile de plastic în jos, eliberând plantele la aer.
M-am uitat timid, apoi mai insistent şi, în cele din urmă, m-am apropiat şi am admirat florile. Apoi am întrebat-o dacă nu cumva sunt de vânzare.
- Da. 7 lei. La magazin sunt...
Mi s-a pus un nod în gât şi greu mi-am stăvilit lacrimile. Pensionarii din România... părinţii, bunicii noştri...
 |
| Frunze bogate, sănătoase, nenumărate floricele şi boboci... |
Pai da, saracii ...
RăspundețiȘtergereMi-e groaza de ce ne asteapta si pe noi.
Ne cultivăm grădina, să ne obținem propriile produse... asta până când om putea și avem putere. :(
ȘtergereO fapta buna si doua plante splendide ! Bravo !
RăspundețiȘtergereDa, toată lumea e mulțumită. Sper.
Ștergere2 violete frumoase si o poveste trista!
RăspundețiȘtergereTrist, trist... dar da, violetele sunt tare frumoase.
Ștergere