vineri, 15 aprilie 2016

Ciuboțica-cucului

Parcă-mi place mai mult denumirea asta, ciuboțica-cucului, decât cea de primulă.
Am povestit anul trecut despre ciuboțica-cucului pe care o aveam în grădină. Între timp, am mai plantat vreo 30. Dar alt soi, cel care se găsește în magazinele de grădinărit.
S-au prins toate, au fost și înflorite, toate culorile.

Acum florile s-au trecut, cu excepția a două dintre ele, pe care le-am fotografiat la începutul acestei săptămâni.


4 comentarii:

  1. Cele cu codita lunga imi plac tare mult si la noi n-am vazut deloc asa ceva nici in pepiniere nici in gradini. Ciubotelele-cucului salbatice sunt comestibile, ma intreb daca e valabil si la primulele de cultura.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și mie tot alea îmi plac. Așa că am încercat să le separ, să le înmulțesc. Dar m-am trezit că au o rădăcină atât de lemnoasă, încât am renunțat. Probabil că sunt foarte bătrâne.
      Nu știam că sunt comestibile. Interesant...

      Ștergere
  2. Sînt tare frumoase aceste flori! Credeam că ciuboțica cucului este planta sălbatică iar primula este cea cultivată. Văd că e una și aceeași.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și eu tot așa cred, Marta. Că cea din prima fotografie este doar de cultură - nu am mai văzut în altă parte decât în magazine, iar cealaltă, a doua, crește liberă.
      Nu aș băga mâna în foc că este așa.
      Nici după denumirile în latină nu prea m-am lămurit încă. Am văzut că există Primula officinalis, Primula elatior, Primula veris... O să studiez cândva problema pe net.
      Sau poate ne lămurește cineva.

      Ștergere