Violete de Parma

Am achiziţionat două violete, în zori de zi. Povestea lor este următoarea:

În staţia de autobuz, o bătrânică scosese pe un postament de beton al unui stâlp de telegraf două ghivece cu violete. Nu mi-am dat seama dacă le vindea sau aştepta autobuzul şi, ca să nu se sufoce florile, rulase pungile de plastic în jos, eliberând plantele la aer.
M-am uitat timid, apoi mai insistent şi, în cele din urmă, m-am apropiat şi am admirat florile. Apoi am întrebat-o dacă nu cumva sunt de vânzare.
- Da. 7 lei. La magazin sunt...
Mi s-a pus un nod în gât şi greu mi-am stăvilit lacrimile. Pensionarii din România... părinţii, bunicii noştri...

Frunze bogate, sănătoase, nenumărate floricele şi boboci...